Delicate, frumoase, maiestuoase, exotice pentru meleagurile noastre, orhideele au devenit uşor de procurat pentru oricine doreşte să ofere o floare mai specială.
Prezentate fie sub forma unei singure cupe de floare frumos ambalată în cutie, fie de fir tăiat pentru a fi păstrat în glastră, orhideele sunt la îndemâna oricărui iubitor de frumos.
Creşterea şi chiar păstrarea lor trebuie însă să ţină seama de o serie de cerinţe.
Secrete universale
Pe parcursul perioadei de vegetaţie activă, orhideele trebuie fertilizate de două ori pe lună pentru a le asigura o creştere optimă.
Îngrăşămintele, de exemplu, se folosesc doar dacă orhideea are lumină şi căldură suficientă.
În timpul iernii însă, fertilizarea trebuie total sistată pentru că şi procesele de creştere sunt diminuate.
În momentul înfloririi şi al florilor, cantitatea de azot din îngrăşăminte, în raport cu fosforul şi potasiul, este obligatoriu să fie redusă pentru că stimulează înflorirea
şi menţinerea florilor.
Transplantarea
La orhideele în ghiveci, trans plantarea e indicat să se fac la interval de 2-4 ani (niciodată în perioada de creştere sau de înflorire), pentru că udările repetate au determinat întărirea şi sărăcirea solului astfel că în final, dacă nu se iau măsuri, rădăcinile ajung să nu mai aibă aer, se sufocă şi floarea moare.
Ghivece
Pentru transplantare trebuie alese ghivece obişnuite din lut sau din plastic, iar vasul nu trebuie să fie prea mare.
La unele tipuri de orhidee poate să apară fenomenul de înnegrire a vârfurilor de creştere, a frunzelor tinere şi în cazuri grave, a bulbilor falşi, caz în care este vorba de o carenţă în calciu.
Acest fenomen se manifestă în special în perioada călduroasă când planta creşte. Remediul este evident introducerea de calciu în dietă.
Intoxicaţie mortală
Se poate întâmpla ca pe frunze să apară pete galbene adâncite, care după o vreme devin negre. De vină este ori temperatura prea scăzută în care locuieşte orhideea, ori apa prea rece cu care este udată.
Iluminarea excesivă sau fertilizarea insuficientă cu azot, provoacă şi ea înroşirea frunzelor, îngălbenirea, necrozarea şi căderea mugurilor, afecţiuni des întâlnite la orhideea crescută departe de meleagurile natale, pot fi provocate de excesul de căldură sau de intoxicaţia cu etilenă răspândită de florile ofilite din jur.